Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Newsletter
Cum sa...

Cultura Rromani

 

 Cuvinte cu insemnatate in Romanipen 

Introducere

 

RROMANIPEN-ul este legea pe care se bazeaza cultura si traditiile romilor. Aceasta lege nescrisa care defineste identitatea roma, se bazeaza pe concepte care se intrepatrund cum ar fi; phralipe (fraternitate), care exprima solidaritatea, forma de intr-ajutorare, responsabilitate comuna; pakiv (incredere, credinta, cinste, etc); ujimos (puritate si curatenie) care este in contradictie cu mahrimos (impur); lajipe (rusine) prin care se pastreaza respectul fata de batrani, valori, etc. Toate acestea impreuna formeaza RROMANIPEN-ul, legea fundamentala a identitatii rromilor.

 

Persoana care traieste dupa principile si valorile culturii romani este un rom chacho (rom adevarat), pakivalo (om credincios cu frica de Dumnezeu, corect, cinstit, intelept, de incredere). Acela care nu traieste dupa aceste principii este “mahrime” (spurcat) si este exclus din comunitate.

 

Mahrime poate fi si o persoana care inca traieste in comunitate dar este exclusa spiritual; nu mai este invitata la nunti, fetele persoanei reuspective se marita mai greu,  ceilalti membrii interactioneaza mai greu cu persoana respectiva, etc. 

 

Ideea de pur (ujo) si impur (mahrime) se aplica si la corpul uman; partea superioara este pura iar cea inferioara este impura. Acest concept se extinde si la lucrurile din gospodarie. Astfel, un vas daca este folosit pentru spalatul partilor inferioare devine impur si numai poate fi niciodata considerat curat “Ujo”.

Puritatea Ujimos/ujipe este data de respectarea ordinii si armoniei universale prin confomrarea la model in timp ce mahrime este devierea de la model.

 

In acelasi context exista si cuvantul “ lajeau” care inseamna rusine. In cultura romanii acest cuvant are conotatii mult mai insemnate si o dimensiune de responsabilizare fata de ceilalti.  Este evident ca in comunitatile de romi sentimentul rusini este educat si ca o forma de supravetuire a neamului.

 

Kris este forma de judecata in interiorul comunitatilor traditionale pentru rezolvarea conflictelor. Krisintori sunt judecatorii, oameni batrani, intelepti care nu sunt rude cu cei in cauza. Decizia se ia prin consens si de obicei se porneste de la premiza ca ambele parti au dreptate pentru ca scopul este de a stinge conflictele, asigurandu-se in felul acesta o justitie de tip distributiv.  Se urmareste compensare victimei de cele mai multe ori prin plata unei sume in cadrul unei mese de impacaciune. Scopul krisinitorilor este de asigura echilibrul intracomunitar

 

Toate aceste cuvinte; phralipe, lajipe, ujimos determina pakiv-ul  (cinste, respect, onoare, credinta in Dumnezeu, impacare) si formeaza laolalta RROMANIPEN-ul, legea fundamentala a identitatii rromilor.

 

In plus, familia si relationarea cu copilul tin tot de Pakiv. Familia este o valoare fundamentala a culturii rome iar copilul reprezinta puritatea absoluta, garantie a continuitatii neamului (Delia Grigore, Rromanipen - Fundamente ale identitatii rome).

 

Cuvintele Pakiv/Patiu, Kris, Romanipen si alte referinte la valorile de baza ale culturii romani folosite de activistii romi si noua elita politica a romilor; sunt aceste cuvinte puncte de legatura sau doar indicatori ai diferentelor intre cultura orala Roma, cultura scrisa/formala si cultura organizationala in miscarea civica Roma si in politicile sociale?

de Nicolae Gheorghe

Cand vorbim despre viitoare perspective de a mentine identitatea Roma, in primul rand avem nevoie sa clarficam care sunt dimensiunile identitatii entice Rome si ce ar trebui schimbat ori transformat in acest sens pentru o mai mare mobilizare politica. Se pare ca liderii religiosi au avut mai mult success in comunitatile de romi decat lideri politici sau activistii.

 

Care sunt factorii care au contribuit la succesul lor? Cineva ar trebui sa isi assume responsabilitatea sa initieze asemenea discutii pentru romi, despre romi si cu romi. Chiar daca o asemenea dezbatere ar putea sa genereze anumite controverse ar trebui sa se ajunga si la un consens despre pasi necesari de a fi facuti pentru a atinge un nivel mai cuprinzator si matur in ceea ce priveste auto-organizarea Romilor. 

 

Pentru a realiza acest lucru este nevoie de o mobilizare a romilor la o scara mai mare care sa ofere reprezentativitate celor alesi, fapt care ar avea o greutate mult mai mare decat numirea de catre autoritati ai celor care sa ii reprezeinte pe romi. Mai mult decat atat, asemenea organizatii pot functiona normal numai daca se pot baza pe contributia si donatiile propriilor membrii. Asa cum Iulius Rostas mentioneaza in studiul sau recent despre miscarea romilor din Romania:

 

“In loc sa dezvolte instrumente politice pentru a-si atinge scopul, activistii romi prefera sa foloseasca societatea civila ca o strategie pentru a influenta decizile politice ce aduc schimbari sociale si mobilizarea comunitatilor de romi. Astfel se explica, infiintarea de ONG-uri prin care activistii cred ca pot influenta politici”....Rostas, 2009: 163.)

 

In urmatorul paragraf doresc sa prezint experienta unui program avand numele “Pakiv” care avea ca scop furnizarea de solutii si creearea unui model la dilema prezentata mai sus – si anume modalitati de a conecta anumite dimensiuni ale etniei Romilor cu practici ale mobilizarii; cu alte cuvinte de a integra aspecte ale culturii si valorilor traditionale in implementarea de proiecte.

 

Organizatiile si programele romilor – ori acelea care sunt dedicate lor- adesea folosesc cuvinte din limba romanii in denumirea organizatiilor sau in titlul proiectelor. De obicei se face referire la o limba vernaculara, la valori, modele, si practici culturale din viata de zi cu zi impreuna cu aspecte din Romanipen, asa cum este interpretat de cercetatori si doctrine ale culturii romani.

 

De exemplu, o retea de asociatii infiintate de Marcel Corthiade cu filialele in diferite tari (Polonia, Romania, Franta, Albania) se numeste Romani Baxt. Intalinim asociatii in difireite tari avand nume cum ar fi; Phralipe, Pharile le Romengro, Amare Phrala. Mai multe organizatii au inclus in numele organizatiei cuvantul “cris” asa cum este structura interna a Uniunii Internationale care se numeste Kris Romano, sau Romani CRISS unde gasim un joc de cuvinte care face aluzie la Kris Romano, practica obijnuita in comunitatile de romi traditionale

 

Mult mai recent in Romania a fost infiintata Liga Krisinitorilor (Iunie 2007), inregistrata cu numele Comitetul European al Krinsinitorilor Romi si care are o legatura directa cu Krisul Romano. Sunt si incercari care au ca scop o reforma a miscarii civice rome facandu-se referire la valorilie cultural si traditionale ale Romanipenului asa cum il gasim interpretat in lucrarile etnografei Delia Grigore (Universitatea din Bucuresti). Romanipen este piatra de temelie a unei recente propuneri comprenhensive de politici elaborata de ideologul Vasile Ionescu in numele Partidei Romilor-Pro Europa (acest partid reprezinta minoritatea nationala Roma in Parlamentul Romaniei).

 

Aceste exemple ilustreaza incercarile recente de a creea o legatura intre versiunea codificata a culturii romani etichetata Romanipen si proiectele ONG-urilor, institutile guvernamentale, politicile comprehensive pentru romi.

 

Una  din cele mai ambtioase incercari de a ancora programe, fundatii, proiecte (elaborate atat de experti romi cat si de ne-romi) in realitatea locala a comunitatilor de romi a fost programul Pakiv sau Pativ sub egida caruia mai multe organizatii si programe au cooperat

 

Conceptul Pakiv, pativ, patio ori pativalo cu numeroasele sale seminificatii in limba romani se refera atat la incredere cat si la respect si reprezinta un cuvant cu insemnatate si potential pentru a oferi punti de legatura intre neamuri de romi sau clanuri (vezi lucrarea Deliei Grigore despre paradigma Roamnipenului)

 

Aceste concepte reflecta valorile pe care programul Pakiv European Roma Fund a fost construit si care mai tarziu se va numi Pakiv European Network. Scopul acestui program a fost de a pune in practica metode de dezvoltare comunitara care se bazeaza pe incredere, dialog si participare activa in vederea capacitarii comunitatilor de romi de a participa activ in procesul de luarea a decizilor care vizeaza viata lor. Implementarea programului a inceput in Septembrie 2000 cu un curs de instruire care a durat un an in domeniul conducerii si managementului pentru 21 de tineri romi din Bulgaria, Ungaria, Romania, Slovacia. La sfarsitul cursului tinerii au pregatitit proiecte care trebuiau implementate in proprile comunitati.

 

Una din intentii a fost si aceia de constinetiza elita roma (atat cea considerata a fi traditionala cat si cea “moderna”) ca exista posibilitati de dezvoltare culturala si politica. Cu alte cuvinte acest program a fost o incercare a unor activisti de a aplica concepte –impreuna cu valorile morale atasate lor- care au originea in limba romani si in cultura orala si care pot fi folosite si in proiecte, actiuni publice, politici si strategi pentru populatia de romi.

 

Unul dintre cei mai remarcabili indicatori ai programului este numarul impresionant de mare de programe,  fundatii, asociatii infiintate cu numele de Pakiv. In acelasi timp programul Pakiv poate fi considerat si un insucces datorita faptului ca doar cateva din initiative au fost implementate cu impact in comunitati. Acest program poate fi un studiu de caz care poate servi ca o incurajare la reflectie si dialog, critica si auto-critica.

 

Cele doua intrebari care le putem pune in urma experientei Pakiv sunt urmatoarele:

 

1. Exista vre-o incercare a activistilor romi de a lucra cu semnficatia cuvantului Pakiv/pativ in cultura vernaculara Roma?  Gasirea de legaturi ale semnficatiei cuvantului Pakiv in comunitatile locale in care lucreaza activistii, lucratorii sociali, expertii si cum pot aplica aceste legaturi la programul/proiectul pe care il implementeaza.

 

2. Cum incearca activisti sa “traduca” a) valorile culturale evocate de cuvantul Pakiv si derviatele sale in cultural orala Roma b) in limba oficiala a Romilor activisti, de exemplu in programele si proiectele asociatilor de romi exista cuvantul pakiv?

 

Un exmplu relevant este felul in care cuvantul Pakiv este explicat pe site-ul Fundatiei Autonomia atunci cand prezinta programul Pakiv European Roma Fund.

 

Pakiv (Pachiv) inseamna inceredere; respect in limba Romani si insasi numele arata care sunt valorile dupa care se ghideaza programul Pakiv. In acest sens, metodele de dezvoltare comunitara ar trebui sa aibe in vedere dezvoltarea increderii la nivel local. Dialog orizontal si participare activa a membrilor comunitatii in procesul de luarea a decizilor care au in vedere viata lor. Implementarea programului a inceput in Septembrie 2000 cu un curs de instruire care a durat un an in domeniul conducerii si managementului  pentru 21 de tineri romi din Bulgaria, Ungaria, Romania, Slovacia. La sfarsitul cursului tinerii vor trebui sa pregateasca proiecte care vor fi implementate in proprile tari.

 

Asa cum se poate vedea din aceasta scurta prezentare, utlizarea conceptului Pakiv de catre programul Pakiv European Roma Fund, avea ca scop imbinarea principiilor si valoriilor culturii romani cu metodele de dezvoltare comunitara si crearea unui model de buna practica pentru celalalte proiecte si programe

 

Ideea originala a programului Pakiv a avut la baza un proiect gestionat de catre Federatia Etnica a Romilor si Romani Criss in parteneriat cu Asociatia Ecumenica a Bisericilor din Romania (AIDROM)  care avea in vedere dezvoltarea unor intiative generatoare de venit in Romania intre anii 1994 si 2001/2002. Programul PERF a continuat acesasta initiativa adaugand valoarea morala a cuvantului Pakiv cu scopul de a creea o cultura organizationala. Cu alte cuvinte se dorea creearea unor legaturi intre mobilizare si organizare comunitara, activitati economice si valori morale prin activitati generatoare de venit si micro-credit.

 

Exercitiul de a infiinta si capacita institutional asociatii, ONG-uri, organizatii non-profit a dezvoltat o cultura organizationala  in comunitatile de romi. Ratiunea administrativa a acestor organizatii are in vedere, cel putin la nivel declarativ, dezvoltarea unor initiative civice, a unor activitati care sa duca la atingerea scopului si misiunii organizatiei si evitarea implicarii politice.

 

Asa cum s-a mentionat termenul de Pakiv in context organizational poate avea diferite semnificatii cu diferite rezultate. Pakiv si alte concepte traditionale sunt date ca si nume unor organizatii pentru care acest aspect devine o paradigma din punct de vedere al dezvoltarii institutionale.

 

Pe de o parte, aceste incercari de a numi organizatii, proiecte cu nume care sa reflecte Romanipenul pot izvori din cele mai bune intenntii dar pe de alta parte pot fi folosite doar pentru  a atrage finanatatori.

 

Cel mai probabil utilizarea acestor concepte asociate cu Romanipenul nu se potrivesc complet sau sunt folosite fara sa se inteleaga intelesul lor. Oricum, este important de analizat cum aceste organizatii, proiecte resusesc sa puna in practica semnificatia acestor cuvinte si cum reusesc sa creeze puncti de legatura intre implementare si semnificatia cuvintelor.